Prost sa fii, noroc ca esti.

Astazi sunt in trend. Voi aborda tema privind propunerea de lege a lu’ nea Funar si nea Ghise. Ceea ce mi se pare interesant este urmatoarea mentiune:

“Articol unic. – Legea audiovizualului se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa alineatul (7) a1 articolului 28 se adauga un nou alineat (7′) cu urmatorul continut:
(7′) – Programele de stiri ale posturilor de televiziune si radio contin, in pondere egala, stiri cu teme pozitive, si respectiv, negative.“

Nu voi relua discutiile pe care le putem auzi la radio, TV sau presa scrisa. Ceea ce mi se pare important la aceasta propunere scrisa pe spatele notei de plata de la carciuma este faptul ca omite unul dintre rolurile principale ale presei din orice tara civilizata. Rolul presei, asa cum il vad eu (deci nu este absolut), este acela de a se impune ca voce a poporului, ca simptom al natiunii pe care politicienii sa il poata citi astfel incat sa cunoasca nevoile celor pe care se presupune ca ii servesc si conduc. A impune gradul in care presa poate reda un tip sau altul de evenimente este prin definitie “cenzura”. Insa nu terminologia ma intereseaza, ci faptul ca insusi scopul presei este alterat, insusi acest simptom al populatiei va fi modificat artificial. Poporul vrea crimele de la ora 5, poporul vrea babe violate, bebelusi in tomberoane, filme cu VanDamme si Vacanta Mare. Este un simptom al natiunii. Un simptom ingrijorator dar REAL. Nu putem indrepta ceva cat timp ascundem simptomul. Nea Funar impreuna cu badea Ghise ar trebui sa inteleaga faptul ca degeaba actionam ca pe vremea raposatului. Daca mutam graul din siloz in siloz, in functie de vizitele carmuitorului, nu vom manca mai multa paine. Pacalim simptomul dar ne furam singuri sapca. Nu stirea de la ora 5 este problema, nu cel care filmeaza si imi da hahaieli pe sticla constituie factorul negativ. Problema este a mea, a telespectatorului, a cititorului de “fata de la pagina 5″. Problema este alegerea care o fac. Nu dau o lege de cenzurare a presei pentru prevenirea depresiei maselor. Nu va conta ca nu voi mai vedea stiri cu crime si tate pe orice pagina de ziar daca le voi vedea zi de zi pe strada, daca nu voi avea in continuare ce sa mananc, daca ma voi gandi in fiecare seara cum voi plati chiria si daca orice manelar de aur imi va scoate ostentativ ochii cu lipsa lui de bun simt si cu succesul superficial pe care il are in viata. Statutul meu din societate pe care chiar politicienii ma ajuta sa il obtin ma omoara. Nu stirea.

Actiunea acestor doi domni are un iz de iresponsabilitate care speram sa nu mai existe. Intr-adevar, calea spre iad este pavata cu bune intentii. Nu cred ca initiativa celor doi concetateni (care reflecta de fapt mentalitatea unui intreg popor) este rau intentionata. Cred ca este pur si simplu tratata superficial, gandita la o bere si este, mai ales, gadilatoare de orgoliu. Aceasta initiativa, prin faptul ca este mai departe sustinuta de cei doi, desi argumentele contra sunt imbatabile, reflecta cu atat mai mult un spirit pur romanesc: betivul va spune intotdeauna ca nu este beat, sotul adulter prins asupra faptului nu va recunoaste niciodata acest lucru, politicianul prost va avea intotdeauna dreptate.

Cei doi – Funar si Ghise – ca si stirile de la ora 5, sunt un simptom al societatii noastre. Conform initiativei dansilor, propun o lege prin care poporul sa poata cenzura demagogia, prostia si lipsa de bun simt ale politicienilor. Sau poate ar trebui sa tratam un popor intreg si nu doar simptomul pe care cei doi il reprezinta?

~ de motzoc pe iunie 26, 2008.