Daca NU io, atunci cand?

Când eram mic îmi spuneam că o să mă fac blogger când o să mă fac mare. Mă rog, nu-i chiar aşa însă trebuie să-i dau un sens blogului şi să mor de ştiu care-i sensu’ ăla.
Aşadar:
Nu îmi propun să descopăr nimic cu blogu’ ăsta, nu îmi propun să mă fac remarcat (nici măcar de mine însumi) sau să aduc afirmaţii savante, nu am ca scop să îmi manifest prostia sau să o înţeleg pe a celorlalţi. Exact… Totul începe de la NU.
Nu mă vor interesa opiniile altora, la fel cum şi ale mele îmi par total irelevante. Părerile dăştepte, afirmaţiile calculate, regulile de bon-ton, sugestiile exhaustive, admonestările corecte politic şi alte bălării acceptate social mă vor lăsa rece şi nu vor beneficia decât de indiferenţă.
Pe scurt, acesta este un blog neinteresant şi neinteresat, unde mă pot plictisi în linişte la muncă, acasă, în bar, în parc, în maşină sau alte locaţii sau locante la fel de neinteresante.
Acestea fiind spuse declar începuturile plictiselii terminate. Să aprofundăm!

~ de motzoc pe mai 27, 2008.